Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din noiembrie 2025, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, în contextul în care inflația rămâne ridicată, iar efectul majorării cotelor de TVA se transmite deja în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.
Instituția estimează că inflația va scădea mai lent decât anticipat, din cauza transferului aproape integral al noilor cote de TVA către consumatori și al presiunilor persistente din zona costurilor de producție.
📊 Inflație ridicată și stagnare economică
Potrivit raportului BNR, majorarea TVA aplicată de la 1 octombrie 2025 a fost transferată „aproape integral” în prețurile de consum, ceea ce menține inflația la un nivel peste așteptări. În același timp, economia românească va cvasistagna în semestrul II al anului, pe fondul cererii interne scăzute și al creditării aflate în declin.
„Evoluțiile recente arată o temperare a activității economice, în condițiile în care consumul privat este afectat de inflație și de costurile de finanțare ridicate”, se arată în comunicatul BNR. Totodată, creditarea populației și a companiilor continuă să scadă, tendință determinată de dobânzile mari și de cererea redusă de investiții.
💶 Politica monetară: prudență maximă în fața presiunilor inflaționiste
Banca centrală a optat pentru menținerea ratei-cheie la 6,5%, semnalând că o eventuală reducere va fi posibilă doar după confirmarea unei traiectorii clare de scădere a inflației. Analiza internă arată că primele tăieri de dobândă ar putea avea loc în primăvara anului 2026, dacă dinamica prețurilor de consum va reintra în intervalul țintit (2,5% ± 1%).
„Rămânem într-o fază de politică monetară restrictivă, necesară pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a stabiliza prețurile, într-un context fiscal tensionat”, se arată în minuta ședinței Consiliului de Administrație al BNR.
🏦 Dobânda de referință și perspectivele pieței
Dobânda-cheie se menține la nivelul de 6,5% din ianuarie 2024, în timp ce dobânzile la depozite rămân ridicate, iar ratele la credite sunt influențate de indicii ROBOR și IRCC. Conform analiștilor financiari, o scădere graduală a ratelor este posibilă abia în a doua parte a anului 2026, în funcție de evoluția fiscală și de reducerea deficitului bugetar.
„Investitorii serioși nu se tem de transparență, ci de impredictibilitate. Ceea ce lipsește pieței românești nu este lichiditatea, ci predictibilitatea în politicile publice”, a declarat un analist bancar pentru CertificatConstatatorOnline.ro.
📈 Context regional
România rămâne printre puținele state europene cu dobândă de politică monetară peste 6%, alături de Ungaria și Polonia. În regiune, băncile centrale manifestă aceeași prudență, în condițiile în care inflația de bază și efectele fiscale continuă să afecteze dinamica prețurilor.
🟩 Concluzie
Prin menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, BNR transmite un semnal clar de stabilitate și prudență într-un context economic complex, marcat de inflație, stagnare și presiuni fiscale. Reducerea costului creditării este așteptată abia după ce efectele creșterii TVA se vor estompa, cel mai probabil în primăvara lui 2026.