Mesaj de la Bruxelles privind banii PNRR: Comisia Europeană ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale
Comisia Europeană a transmis că „ia act” de decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la legea privind pensiile speciale, subliniind că analiza asupra modului în care România îndeplinește jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va continua. Bruxelles-ul reamintește că plata integrală a tranșei a treia din PNRR, în valoare de 2,02 miliarde de euro, depinde de finalizarea satisfăcătoare a reformelor restante.
România a depus a treia cerere de plată la data de 15 decembrie 2023, iar Comisia a efectuat o plată parțială la 10 iunie 2025, în valoare de 1,3 miliarde de euro. Restul de 700 de milioane de euro a fost suspendat pentru o perioadă de șase luni, până la îndeplinirea completă a reformelor convenite.
Comisia Europeană: șase etape neîndeplinite în cererea de plată nr. 3
În decizia sa de suspendare, Comisia Europeană a identificat șase jaloane și ținte considerate „neîndeplinite în mod satisfăcător”. Printre acestea, cea mai importantă este Reforma pensiilor speciale – cunoscută sub jalonul 215 – care vizează reducerea cheltuielilor publice și alinierea principiilor sistemului de pensii la normele de echitate fiscală și sustenabilitate bugetară.
Jalonul 215 se referă la intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, inclusiv cele ale judecătorilor și magistraților. Comisia a amintit că îndeplinirea acestui angajament este o condiție esențială pentru deblocarea tranșei restante din fondurile PNRR.
Pe lângă reforma pensiilor speciale, Bruxelles-ul a semnalat și alte două domenii problematice: guvernanța corporativă a companiilor energetice de stat și operaționalizarea Agenției Naționale de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Reformele restante și valorile sumelor suspendate
Potrivit documentelor oficiale ale Comisiei Europene, sumele suspendate pentru reformele nefinalizate sunt următoarele:
- Reforma pensiilor speciale (Jalonul 215): 231 milioane euro;
- Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat: aproximativ 300 milioane euro;
- Operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea conducerii AMEPIP: aproximativ 400 milioane euro.
În total, suma suspendată ajunge la aproximativ 700 milioane euro, care vor putea fi deblocate numai după demonstrarea progresului concret în implementarea reformelor.
Reforma pensiilor speciale, blocată de Curtea Constituțională
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, la 1 septembrie 2025, pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale. Actul normativ fusese elaborat pentru a răspunde cerințelor stabilite prin jalonul 215, cu scopul de a reduce cheltuielile bugetare și de a elimina privilegiile nejustificate din anumite categorii profesionale.
Pe 20 octombrie 2025, însă, Curtea Constituțională a României a respins legea, admițând sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Potrivit deciziei CCR, unele articole ale legii contravin principiului separației puterilor în stat și independenței justiției, în special în ceea ce privește pensiile magistraților.
Decizia CCR blochează temporar îndeplinirea jalonului 215, iar Guvernul trebuie acum să revizuiască actul normativ și să adopte o nouă variantă care să respecte observațiile Curții, fără a compromite angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Reacția Comisiei Europene
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis, la Bruxelles, că executivul european „a luat act” de decizia Curții Constituționale a României și va evalua impactul acesteia asupra îndeplinirii angajamentelor asumate de Guvernul României în cadrul PNRR.
„Comisia urmărește îndeaproape evoluțiile din România în legătură cu implementarea jalonului referitor la pensiile speciale. Vom continua dialogul cu autoritățile române pentru a ne asigura că reforma este pusă în aplicare într-un mod compatibil cu principiile statului de drept și cu cerințele PNRR”, se arată în comunicatul transmis presei.
Bruxelles-ul a reiterat că România are termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini reformele restante și a obține deblocarea sumei suspendate de 700 de milioane de euro.
Reforma guvernanței corporative – o altă condiție neîndeplinită
Pe lângă legea pensiilor speciale, Comisia Europeană a subliniat că România trebuie să demonstreze progrese semnificative și în implementarea reformei privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Aceasta presupune desemnarea unei conduceri independente la AMEPIP și adoptarea unor norme clare privind evaluarea performanței companiilor publice din sectorul energetic.
Bruxelles-ul a constatat întârzieri majore în aplicarea acestor politici și a avertizat că lipsa unei structuri de monitorizare transparente poate pune în pericol nu doar tranșa a treia, ci și următoarele plăți din PNRR.
Contextul general al finanțării prin PNRR
Până în prezent, România a primit peste 10 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceste fonduri sunt distribuite în mai multe tranșe, fiecare condiționată de îndeplinirea unor reforme structurale și obiective investiționale asumate prin jalone și ținte.
Plata celei de-a treia tranșe, în valoare totală de 2,02 miliarde de euro, a fost parțial realizată la 10 iunie 2025, după verificarea a peste 50 de jaloane finalizate satisfăcător. Cele șase etape rămase neîndeplinite reprezintă principala cauză pentru suspendarea sumei restante.
Guvernul, sub presiune să livreze reformele
Premierul Ilie Bolojan a declarat, după decizia CCR, că Guvernul va relua discuțiile cu Comisia Europeană și va prezenta o nouă variantă a legii pensiilor speciale care să respecte atât cerințele Curții, cât și angajamentele din PNRR. „România nu își poate permite să piardă niciun euro din fondurile europene. Vom adopta soluția legislativă necesară în termenul stabilit”, a spus prim-ministrul.
Executivul intenționează să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului la începutul lunii noiembrie 2025 pentru a relua procedura de adoptare, astfel încât actul normativ corectat să fie transmis la Comisie înainte de termenul limită.
Concluzii – presiune maximă pentru îndeplinirea jalonului 215
Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea legii pensiilor speciale a complicat serios calendarul de reforme convenit cu Bruxelles-ul. România riscă să piardă temporar o parte importantă din finanțarea PNRR dacă nu reușește să adopte o nouă lege compatibilă cu principiile europene și constituționale.
Deși Comisia Europeană a arătat deschidere pentru dialog, mesajul transmis este clar: fondurile suspendate nu vor fi deblocate până când reformele asumate nu vor fi implementate complet. Guvernul are acum puțin peste o lună pentru a corecta cadrul legislativ și a demonstra progres real în reformele promise.