Consiliul Concurenței a amendat patru companii cu aproape jumătate de milion de euro pentru trucarea unor licitații CNAIR
Consiliul Concurenței a anunțat aplicarea unor amenzi în valoare totală de 2.317.896 lei (aproximativ 466.000 de euro) împotriva a patru companii din vestul României, acuzate de trucarea unor licitații publice organizate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin direcțiile sale regionale. Autoritatea de concurență a constatat că firmele au colaborat pentru a influența rezultatul unor proceduri de achiziții publice privind servicii de întreținere și lucrări rutiere.
Potrivit comunicatului oficial, investigația s-a desfășurat în legătură cu licitații organizate de patru direcții regionale ale CNAIR: DRDP Brașov, DRDP București, DRDP Constanța și DRDP Timișoara. În urma analizei, s-au identificat elemente clare care indică o înțelegere prealabilă între participanți, având drept scop denaturarea concurenței.
Companiile sancționate și sumele aplicate
Consiliul Concurenței a stabilit cuantumul amenzilor în funcție de gravitatea faptei, durata comportamentului anticoncurențial și cifra de afaceri realizată de companii. Cele patru firme sancționate provin în principal din județele Arad și Caraș-Severin.
- Trecon Logistic SRL (Arad) – amendă de 187.718,84 lei;
- Tredeco Holding SRL (Arad) – amendă de 1.790.037,69 lei;
- Data Capture SRL (Arad) – amendă de 229.624,31 lei;
- Geo Drumuri Banat SRL (Caraș-Severin) – amendă de 110.515,20 lei.
În total, sancțiunile însumează peste 2,3 milioane de lei, echivalentul a aproape jumătate de milion de euro. Sumele vor fi virate integral la bugetul de stat, conform legislației în vigoare, deciziile fiind executorii din momentul comunicării acestora.
Ce a constatat Consiliul Concurenței
Potrivit autorității, firmele investigate au coordonat comportamentele comerciale în cadrul unor proceduri de achiziții publice, prezentând oferte aparent independente, dar în realitate aranjate între participanți. Acest tip de practică este calificat drept înțelegere anticoncurențială, fiind una dintre cele mai grave încălcări ale Legii concurenței nr. 21/1996.
Consiliul Concurenței a menționat că, în cadrul investigației, au fost identificate corespondențe electronice și alte probe care arată o coordonare prealabilă între firme, cu scopul de a împărți contractele publice și de a evita competiția reală. În unele cazuri, una dintre companii depunea ofertă doar formal, pentru a simula concurența, în timp ce o altă firmă din același grup câștiga licitația.
Declarația autorității
„Astfel de înțelegeri reprezintă una dintre cele mai grave forme de încălcare a regulilor concurenței, deoarece afectează direct cheltuirea banului public și reduc șansele autorităților de a obține servicii sau lucrări la cel mai bun raport calitate-preț”, a transmis Consiliul Concurenței într-un comunicat.
Instituția a mai precizat că va continua să monitorizeze cu atenție procedurile de achiziții publice, în special în domeniile infrastructurii și construcțiilor, unde riscul de coordonare între ofertanți este considerat ridicat.
Cadrul legal și consecințele încălcării Legii concurenței
Potrivit Legii concurenței nr. 21/1996, sunt interzise orice înțelegeri sau practici concertate între întreprinderi care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească. Acestea includ, dar nu se limitează la, stabilirea concertată a prețurilor, împărțirea pieței, coordonarea ofertelor la licitații sau schimbul de informații sensibile.
Încălcarea acestor dispoziții poate atrage sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri anuală a companiilor implicate. De asemenea, în cazul în care faptele pot constitui infracțiuni, Consiliul Concurenței poate sesiza organele de urmărire penală.
Deciziile autorității sunt executorii, iar amenzile aplicate constituie venituri la bugetul de stat, urmând a fi colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Licitațiile CNAIR – un sector cu risc ridicat
Domeniul infrastructurii rutiere a fost frecvent în atenția autorităților de concurență, atât la nivel național, cât și european. Procedurile complexe și sumele mari implicate fac ca licitațiile publice organizate de CNAIR și direcțiile sale regionale să fie vulnerabile la posibile înțelegeri între operatorii economici.
În ultimii ani, Consiliul Concurenței a derulat mai multe anchete în acest domeniu, descoperind cazuri similare de trucare a licitațiilor în sectoarele construcțiilor, întreținerii drumurilor sau serviciilor conexe. Scopul acestor investigații este protejarea mediului concurențial și a banului public, prin sancționarea companiilor care încearcă să fraudeze procesul de achiziție.
Consecințele economice ale trucării licitațiilor
Trucarea licitațiilor publice afectează nu doar autoritățile contractante, ci și mediul de afaceri în ansamblu. Prin eliminarea concurenței reale, prețurile contractelor cresc artificial, calitatea lucrărilor scade, iar companiile corecte sunt descurajate să participe la proceduri.
„Fiecare cartel descoperit înseamnă zeci de milioane de lei salvați pentru contribuabili. Firmele care aleg să se coordoneze pentru a împărți contractele publice dăunează economiei și imaginii României”, a subliniat o sursă apropiată anchetei.
Autoritatea de concurență încurajează companiile să colaboreze în cadrul programului de clemență, care permite reducerea sau eliminarea amenzilor pentru firmele care dezvăluie existența unei înțelegeri ilegale și oferă dovezi concrete.
Perspective și măsuri viitoare
Consiliul Concurenței a anunțat că își va intensifica activitatea de supraveghere a licitațiilor publice și va colabora mai strâns cu instituțiile de control, precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Curtea de Conturi, pentru a identifica posibile comportamente anticoncurențiale. De asemenea, autoritatea intenționează să extindă platforma digitală de analiză a ofertelor, bazată pe algoritmi de detectare automată a tiparelor suspecte.
Investigațiile de acest tip fac parte dintr-o strategie națională de întărire a concurenței și de creștere a transparenței în cheltuirea fondurilor publice, inclusiv a celor provenite din programele europene de infrastructură.