Deficitul bugetar după 9 luni din 2025: 102,47 mld. lei (5,39% din PIB). Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile, însă ecartul rămâne ridicat
Execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni din 2025 indică un deficit de 102,47 miliarde lei, echivalentul a 5,39% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Dinamica arată o ușoară îmbunătățire față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul era 5,47% din PIB, dar o deteriorare față de primele 8 luni (4,54% din PIB), pe fondul accelerării plăților în septembrie.
Venituri și cheltuieli: cum arată tabloul la 9 luni
- Venituri totale: 466,95 mld. lei, +12,3% an/an (susținute de impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, accize și fonduri europene).
- Cheltuieli totale: 569,43 mld. lei, +11,2% an/an.
- Ecart venituri–cheltuieli (deficit cash la 9 luni): ~102,5 mld. lei.
Ca pondere în PIB, cheltuielile au urcat de la 29,1% în ianuarie–septembrie 2024 la 29,9% în ianuarie–septembrie 2025 (+0,8 pp). Veniturile au avansat cu +0,9 pp din PIB, impulsul venind în proporții similare din venituri curente (+0,44 pp) și fonduri europene (+0,45 pp).
Ținta anuală și „spațiul” rămas pentru trimestrul IV
România a convenit cu Comisia Europeană închiderea anului 2025 cu un deficit de 8,4% din PIB. Pe baza execuției la 9 luni, rezultă următoarele estimări (rotunjite):
- PIB nominal indicat de raportare: ~1.901 mld. lei (deoarece 102,47 mld. lei ≈ 5,39% din PIB).
- Deficit „maxim” compatibil cu 8,4% pe tot anul: ~159,7 mld. lei.
- Deficit „spațiu” pentru T4 (oct–dec): ~57,2 mld. lei (159,7 – 102,47).
Concluzie: pentru a rămâne în ținta de 8,4% din PIB, execuția din trimestrul IV trebuie dozată astfel încât deficitul suplimentar să nu depășească ~57 mld. lei. Întrucât trimestrul IV este, de regulă, cel mai încărcat la plată, managementul cash-ului (inclusiv accelerarea încasărilor UE și prioritizarea cheltuielilor) devine esențial.
Ce a dus deficitul la 5,39% din PIB?
Factori care au ajutat: dinamica bună a veniturilor din contribuții și accize; intrări mai mari din fonduri europene (inclusiv decontări PNRR), care au urcat ponderea veniturilor în PIB.
Factori care au împins în sus cheltuiala: majorări de cheltuieli sociale (indexări/compensări), costuri cu dobânzile la datoria publică, cofinanțări și plăți pe investiții în derulare, precum și rigidități pe cheltuialele de personal și bunuri/servicii.
Analiză rapidă: trei riscuri și două oportunități până la sfârșit de an
Riscuri
- Sezonalitatea din T4: tradițional, plățile se aglomerează la final de an; fără o disciplină strictă a angajamentelor bugetare, „spațiul” de ~57 mld. lei poate fi depășit.
- Întârzierea rambursărilor UE: decalajele temporare între plăți și decontări pot crește nevoia de finanțare pe termen scurt.
- Costul datoriei: dobânzile rămân ridicate în termeni istorici; refinanțarea volumelor din T4 poate fi mai scumpă dacă volatilitatea globală persistă.
Oportunități
- Accelerarea absorbției fondurilor europene: încasările nete pot reduce presiunea pe deficitul cash dacă procedurile administrative sunt fluidizate.
- Prioritizarea investițiilor cu decontare UE versus proiectele exclusiv din surse naționale, pentru a optimiza cash-ul fără a sacrifica formarea brută de capital.
„Mini-infografic” HTML – fotografia execuției la 9 luni
Concluzii
După 9 luni, veniturile cresc mai rapid decât cheltuielile, însă diferența absolută rămâne mare, iar deficitul a urcat la 5,39% din PIB. Pentru a închide anul în ținta agreată de 8,4% din PIB, spațiul de deficit pentru trimestrul IV este de circa 57 mld. lei. Cu o prioritizare atentă a plăților și accelerarea încasărilor din fonduri europene, obiectivul este realizabil, însă execuția din T4 va fi decisivă.