Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează marile companii din România: 71% raportează pierderi sau reducerea profitului
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri a schimbat semnificativ peisajul fiscal pentru marile companii din România. O analiză asupra performanțelor economice ale celor mai mari 100 de companii din țară arată că această măsură a generat presiuni importante asupra profitabilității și capacității de investiție.
Din aproximativ 638 de miliarde lei cifră de afaceri cumulată, doar 28,8% aparține companiilor care nu sunt afectate de noul impozit minim. Restul de 71,2% — peste 450 miliarde lei — provin din activitatea companiilor care plătesc sume suplimentare la buget, în valoare totală estimată la 2,5 miliarde lei.
Ce se întâmplă în realitate după aplicarea impozitului minim?
Analiza evidențiază trei categorii de efecte asupra companiilor mari:
- O parte nu sunt afectate — companii cu marje mari sau încadrate la excepții;
- Majoritatea resimt scăderi de profit — marjele se comprimă chiar și cu 10–40% în unele industrii;
- Unele companii trec direct pe pierdere — deși au raportat profit brut înainte de impozitare.
Pierderile suplimentare sunt semnalate în special în industriile cu marje mici și volume mari — energie, retail, logistică și distribuție — unde impozitul lovește direct fluxul operațional.
„Măsura taxează cifrele mari, nu performanța. O companie eficientă cu marjă mică poate deveni perdantă doar pentru că este mare.”
Impact vizual asupra companiilor analizate
Graficul de mai jos evidențiază ponderea companiilor afectate de impozitul minim:
Ce spun reprezentanții mediului de afaceri?
Managerii companiilor cu cifre mari de afaceri au transmis constant un mesaj comun: banii direcționați în plus către stat se traduc prin investiții amânate. Printre consecințele enumerate:
- încetinirea extinderii rețelelor logistice;
- amânarea unor proiecte de digitalizare;
- reducerea bugetelor de cercetare-dezvoltare;
- blocarea unor majorări salariale;
- planuri de relocare parțială în alte state UE.
În unele cazuri, companiile au început optimizări interne agresive pentru a compensa costuri suplimentare — inclusiv reduceri de personal.
Un efect diferențiat pe industrii
Impactul impozitului minim nu este uniform:
- 📉 afectare majoră: energie, distribuție, retail alimentar, transporturi
- 📊 afectare moderată: producție industrială, construcții, echipamente
- ✅ efect minim: tehnologie, telecom, servicii financiare — marje mai ridicate
Cu cât marja netă este mai mică, cu atât impozitul minim „mușcă” mai mult din profit.
Riscuri pe termen mediu
Fără ajustări fiscale, efectele pot deveni structurale:
- scăderea atractivității investițiilor străine în România;
- creșterea insolvențelor în industriile cu marje mici;
- reducerea competitivității regionale a companiilor mari;
- o posibilă scumpire a unor categorii de produse și servicii;
- blocarea extinderii lanțurilor de producție și distribuție.
Veniturile statului cresc, dar creșterea economică poate încetini.
Concluzie
Impozitul minim pe cifra de afaceri este o sursă rapidă de bani la buget pentru Guvern. Pentru mediul privat însă, reprezintă o presiune asupra investițiilor și a performanței economice. O economie sănătoasă se bazează pe reinvestirea profiturilor — iar această măsură fiscală poate frâna exact direcțiile de dezvoltare pe care România le dorește: digitalizare, producție, logistică eficientă și inovare.