ONRC: Numărul firmelor intrate în insolvență a scăzut cu 8,2% în primele nouă luni din 2025
Numărul companiilor și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în perioada ianuarie–septembrie 2025 a scăzut cu 8,22% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Dacă în primele nouă luni din 2024 au fost înregistrate 5.119 insolvențe, în 2025 numărul acestora s-a redus la 4.698.
Scăderea insolvențelor poate fi interpretată ca un semn de stabilizare a mediului economic, în special în contextul provocărilor generate de inflație, costurile ridicate ale finanțării și presiunile fiscale crescute asupra firmelor. Totuși, datele diferă semnificativ în funcție de regiune și sector.
București – cele mai multe insolvențe, dar în scădere
Capitala rămâne pe primul loc în topul insolvențelor, cu 833 de cazuri raportate în primele nouă luni ale anului, însă numărul este în scădere cu 8,66% față de anul precedent.
Pe următoarele poziții se află județele:
- Bihor – 412 insolvențe (-4,63%)
- Cluj – 310 insolvențe (-12,18%)
- Timiș – 275 insolvențe (-3,51%)
- Ilfov – 248 insolvențe (+20,39%)
- Iași – 159 insolvențe (-28,38%)
- Prahova – 153 insolvențe (-14,04%)
Singurul județ din top în care insolvențele sunt în creștere notabilă este Ilfov, unde se observă o majorare de peste 20%, posibil legată de migrarea activităților economice din București către zona metropolitană și de blocajele financiare din sectorul construcțiilor și al comerțului.
Topul județelor cu cele mai puține insolvențe
La polul opus se află județele în care numărul insolvențelor este semnificativ mai mic:
- Covasna – 19 insolvențe (-13,64%)
- Harghita – 21 insolvențe (+5%)
- Botoșani – 22 insolvențe (-50%)
- Vaslui – 26 insolvențe (-18,75%)
Scăderea puternică din județul Botoșani (-50%) se remarcă la nivel național și poate fi asociată cu o structură locală de afaceri dominată de micro-întreprinderi mai puțin expuse creditării.
Domeniile cu cele mai multe insolvențe
Analiza insolvențelor pe sectoare economice arată că cele mai afectate domenii sunt:
- Comerț (cu ridicata și cu amănuntul), repararea autovehiculelor și motocicletelor – 1.024 cazuri (-23,24%)
- Construcții – 891 cazuri (-15,86%)
- Transport și depozitare – 528 cazuri (+1,73%)
- Industria prelucrătoare – 499 cazuri (-18,6%)
Comerțul speră la o redresare prin creșterea consumului în ultimele luni ale anului, însă marjele reduse și presiunea fiscală continuă să creeze riscuri majore de lichiditate în sector.
Construcțiile rămân unul dintre domeniile cele mai expuse crizelor financiare, mai ales pe fondul blocajelor din investițiile publice și întârzierilor la încasarea facturilor din proiectele finanțate prin programe guvernamentale și europene.
Singurul sector analizat cu o creștere a numărului de insolvențe este transportul și depozitarea, semnalând provocări crescute în logistică, costuri ridicate ale combustibilului și competiție sporită din partea operatorilor regionali.
Ce înseamnă această scădere pentru mediul de afaceri?
Deși scăderea insolvențelor este un semnal pozitiv, experții subliniază că o parte dintre firmele aflate în dificultate financiară nu ajung în insolvență, preferând suspendarea activității sau radierea voluntară pentru a evita procedurile judiciare.
Totodată, mulți antreprenori au fost sprijiniți în 2025 de măsuri punctuale de amânare la plată, restructurări financiare și extinderea termenelor de conformare fiscală, ceea ce poate amâna doar temporar anumite dificultăți.
„O scădere a insolvențelor nu înseamnă automat o creștere a sănătății economice. Contează motivele din spate: cât este restructurare autentică și cât este doar amânare a problemelor.”
Ce urmează în 2026?
Economiștii estimează un an provocator pentru companii, având în vedere:
- posibila majorare a salariului minim în 2026;
- continuarea presiunilor fiscale asupra firmelor mici;
- costurile ridicate ale finanțării bancare;
- posibile întârzieri la plata subvențiilor și rambursărilor de TVA.
Analiza ONRC va continua să fie un indicator important pentru sănătatea mediului antreprenorial, iar cifrele de la finalul anului 2025 vor confirma dacă trendul este unul solid sau doar conjunctural.