România are statut de candidată la aderarea la OECD din 2022. O eventuală intrare în acest club al celor 38 de state dezvoltate ar crește, teoretic, atractivitatea țării pentru marii investitori internaționali. În acest context, OECD a publicat un studiu detaliat adresat Guvernului Bolojan, care conține atât recomandări fiscale controversate, cât și o analiză critică a birocrației care îngreunează viața firmelor din România.

38

state membre OECD

România este candidată la aderare din 2022. Studiile OECD publicate în această perioadă reprezintă atât o analiză a situației actuale, cât și un set de condiții implicite pentru apropierea de standardele clubului.

Recomandările nu sunt obligatorii, dar au greutate politică și tehnică în negocierile de aderare.

Birocrația rămâne un obstacol major pentru firmele din România

Înainte de recomandările fiscale — care vor genera inevitabil dezbatere — studiul OECD identifică o problemă structurală mai veche: înființarea și administrarea unei firme în România rămân mai complicate decât în țările OECD cu performanțe ridicate, în ciuda unor progrese recente.

Antreprenorii trebuie să interacționeze cu mai multe instituții simultan: ONRC, ANAF, notar, furnizor de certificat digital și, în cazul SRL-urilor, adesea și cu autoritățile locale pentru aprobări suplimentare. Deși ONRC funcționează ca ghișeu unic și procedurile de înregistrare s-au digitalizat semnificativ, lipsa unui termen maxim legal clar pentru toate procedurile asociate creează incertitudine și poate genera întârzieri.

⚠️ Sistemul de autorizare: fragmentat și greu de navigat

Dacă înregistrarea firmelor s-a îmbunătățit, sistemul de licențiere și autorizare rămâne puternic fragmentat. Cerințele sunt răspândite în numeroase acte normative, gestionate de instituții diferite, fără o platformă unică de informare. Antreprenorii sunt nevoiți să consulte mai multe surse, fără instrucțiuni clare privind ordinea pașilor sau documentele necesare.

Termenele de aprobare rămân lungi, iar multe autorizații necesită reînnoire periodică, amplificând povara administrativă.

Guvernul a adoptat Legea nr. 98/2023 privind Sistemul de Licențiere Industrială Unică (SIL), care introduce: proceduri standardizate în funcție de riscul activității, un regim de „zero licențe" pentru activitățile cu risc scăzut, principiul „tăcerea administrației înseamnă aprobare" și schimbul automat de date între instituții. Oficiul pentru Licențiere Industrială (OLI) urma să devină operațional în primul trimestru din 2026.

✅ Sectoare cu bariere scăzute: telecom și transporturi

Nu totul este negativ. OECD recunoaște că în telecomunicații barierele de intrare sunt foarte reduse, iar energia și electricitatea sunt în linii mari aliniate cu media OECD. În iulie 2025, România a liberalizat transportul rutier interjudețean de pasageri, eliminând restricții vechi — un pas apreciat de organizație.

Taxarea PFA vs. salariat: inechitatea care deranjează OECD

Una dintre recomandările cele mai sensibile din studiu vizează diferența de taxare dintre angajați și persoanele care lucrează pe cont propriu — PFA, activități independente, profesii liberale.

Salariat

Contribuții integrale

CAS: 25% din venitul real
CASS: 10% din venitul real
Contribuții angajator: +2,25%
Povară fiscală totală: ~41,5% din costul muncii
vs.

PFA / Activitate independentă

Contribuții plafonate

CAS: plafonat (chiar după majorarea din sept. 2025)
CASS: plafonat
Fără contribuție de angajator
Rată efectivă: semnificativ mai mică la venituri ridicate

Această diferență favorizează activitatea independentă în sectoarele cu calificare înaltă — consultanță, IT, profesii liberale — și contribuie la fenomenul de „falsă activitate independentă", în care România se află printre statele UE cu cele mai ridicate niveluri.

OECD recomandă eliminarea sau creșterea semnificativă a plafonului contribuțiilor sociale pentru independenți, cel puțin pentru contribuțiile de sănătate, pentru a reduce inechitatea față de salariați.

Impozitul pe proprietate: una dintre cele mai mari surse neexploatate

0,6%

din PIB — venituri impozit proprietate România (2024)

~1,5%

din PIB — media OECD pentru impozite pe proprietate

2023

reforma evaluare la valoarea de piață — amânată pentru 2026

3x

guvernul a crescut deja baza impozabilă față de nivelul anterior

Veniturile din impozitele pe proprietate sunt printre cele mai scăzute din OECD — circa 0,6% din PIB în 2024, mai puțin de jumătate din media organizației. Principala cauză: valorile impozabile sunt bazate în mare parte pe suprafață, nu pe valoarea de piață a proprietăților.

Trecerea la evaluarea la valoarea de piață necesită infrastructură serioasă: un model de evaluare în masă, date cadastrale și notariale complete și o platformă digitală pentru autoritățile locale. Acest sistem se dezvoltă cu sprijinul Băncii Mondiale.

📋 Ce recomandă OECD pentru proprietăți

Creșterea graduală a intervalelor de impozitare (de la actuala bandă de 0,08%–0,20%) pentru a aduce veniturile mai aproape de media OECD. Limitarea scutirilor și reducerilor, cu protejarea proprietarilor cu venituri mici prin reduceri țintite sau prin amânarea plății până la vânzarea proprietății. Introducerea impozitului pe câștigul de capital din vânzarea locuințelor (cu excepția reședinței principale), aplicat doar proprietăților achiziționate după intrarea în vigoare a reformei.

TVA în HoReCa și servicii culturale: de la 11% la 21%

După majorarea TVA standard de la 19% la 21% în august 2025 și unificarea cotelor reduse de 5% și 9% într-o singură cotă de 11%, OECD identifică spațiu suplimentar de creștere a veniturilor.

Organizația indică drept candidate pentru extinderea cotei standard de 21% următoarele categorii, considerate regresive — adică de ele beneficiază disproporționat consumatorii cu venituri mai mari:

Candidat TVA 21%

Restaurante & catering

TVA-ul redus în HoReCa este considerat regresiv — beneficiarii principali sunt consumatorii cu venituri mari.

Candidat TVA 21%

Cazare hotelieră

Sectorul turismului și ospitalității este identificat ca domeniu unde cota redusă nu este bine țintită spre gospodăriile vulnerabile.

Candidat TVA 21%

Servicii culturale

Anumite servicii culturale, unde cota redusă beneficiază preponderent consumatorilor cu venituri ridicate.

⚠️ Atenție: recomandare, nu decizie de guvern

Aceste recomandări aparțin OECD și nu reflectă o decizie sau intenție a Guvernului Bolojan. Majorarea TVA în HoReCa de la 11% la 21% ar reprezenta o creștere de aproape 100% a taxei și ar avea impact direct asupra prețurilor în restaurante, hoteluri și servicii culturale. O astfel de măsură ar necesita dezbatere publică și legislativă înainte de implementare.

Microîntreprinderi, capital și taxe pe cifra de afaceri

Studiul recunoaște progresele României în reducerea ariei de aplicare a regimului de microîntreprinderi. Din 2026 există o singură cotă de 1%, iar plafonul scade progresiv: 250.000 euro în 2025 și 100.000 euro în 2026 (față de 1 milion euro anterior, care acoperea circa 96% din firme). OECD recomandă alinierea pragurilor regimului micro cu pragul de TVA pentru a elimina posibilitățile de optimizare fiscală.

Taxe pe cifra de afaceri — de eliminat

0,5% → 0% (2027)

Impozitul minim de 0,5% pe cifra de afaceri pentru companiile mari (redus de la 1% în 2024) urmează să fie eliminat în 2027 — în linie cu recomandările OECD privind distorsionarea investițiilor.

Taxe de mediu și energie: potențial neexploatat de 1,3% din PIB

OECD estimează că alinierea prețurilor combustibililor fosili la costurile reale pentru mediu ar putea genera venituri suplimentare de până la 1,3% din PIB până în 2030 — o sumă semnificativă pentru finanțarea serviciilor publice și reducerea deficitului.

Deși accizele la carburanți au crescut cu 6% în ianuarie 2025 și cu 10% în august 2025, ele rămân relativ scăzute față de alte state. OECD recomandă majorări graduale și predictibile, combinate cu sprijin țintit pentru gospodăriile vulnerabile afectate de creșterea costurilor energetice.

Rezumatul complet al recomandărilor OECD pentru România

R
Simplificarea înregistrării și autorizării firmelor Termen maxim legal pentru toate procedurile, platformă unică de licențiere, operaționalizarea Sistemului de Licențiere Industrială Unică (SIL) și a Oficiului pentru Licențiere Industrială (OLI).
Creșterea contribuțiilor sociale pentru PFA și independenți Eliminarea sau majorarea semnificativă a plafonului contribuțiilor sociale pentru persoanele care lucrează pe cont propriu, cel puțin pentru CASS, pentru a reduce inechitatea față de salariați.
Impozit pe proprietate la valoarea de piață Finalizarea tranziției la evaluarea la valoarea de piață și creșterea graduală a intervalelor de impozitare, cu protejarea proprietarilor vulnerabili prin mecanisme țintite.
Extinderea TVA standard la HoReCa și servicii culturale Aplicarea cotei de 21% la restaurante, catering, cazare hotelieră și unele servicii culturale, categorii considerate regresive în raport cu cota redusă de 11%.
Reducerea deducerii standard de 40% pentru chirii Limitarea deducerii forfetare la veniturile din chirii și apropierea taxării altor venituri din capital (dobânzi, câștiguri, redevențe) de nivelul de 16%.
Taxe de mediu mai mari și predictibile Majorări graduale ale accizelor la carburanți și taxelor de mediu, combinate cu sprijin țintit pentru gospodăriile vulnerabile. Potențial de venituri suplimentare de până la 1,3% din PIB până în 2030.
R
Alinierea pragurilor microîntreprinderi și TVA Eliminarea posibilităților de optimizare fiscală între regimul de microîntreprinderi și pragul de TVA prin alinierea acestor praguri.
R
Reevaluarea restricțiilor din profesiile liberale Reducerea barierelor de intrare pentru notari, contabili, arhitecți și ingineri, mai restrictive decât media OECD, pentru a stimula concurența în sectorul serviciilor.

Verificați situația juridică a firmei dumneavoastră

Indiferent de evoluțiile fiscale, un certificat constatator actualizat rămâne documentul esențial în relațiile cu partenerii, băncile și autoritățile.

Obțineți certificat constatator →