Salariul minim în România: „Varianta cea mai rea din toate”, discutată în piață
Discuțiile privind salariul minim în România pentru anul 2026 se intensifică, iar tensiunile dintre reprezentanții Guvernului, patronate și sindicate ating un nou nivel. Confederația Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), organizație reprezentativă pentru patronii de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii, a anunțat oficial că se opune oricărei creșteri a salariului minim pe economie în anul următor.
Într-un context economic caracterizat de inflație moderată, costuri tot mai mari cu energia și presiuni fiscale crescute, mediul de afaceri solicită „înghețarea” nivelului actual al salariului minim la 4.050 lei brut. Această sumă este în vigoare din iulie 2024 și a fost stabilită prin Hotărâre de Guvern, ca parte a tranziției către noul mecanism european de indexare automată a salariului minim.
„Varianta cea mai rea” – un scenariu respins categoric de patronate
Potrivit declarațiilor oferite presei de Florin Jianu, președintele CNIPMMR, „în piață circulă în prezent o variantă foarte îngrijorătoare” privind majorarea salariului minim la 5.000 lei brut începând cu 1 ianuarie 2026. Liderul patronal a catalogat această propunere drept „varianta cea mai rea din toate”, susținând că o astfel de creștere ar pune în pericol stabilitatea a zeci de mii de microîntreprinderi și locurile de muncă aferente acestora.
„O astfel de majorare, fără un fundament economic solid și fără o creștere corespunzătoare a productivității, ar genera o reacție în lanț: falimente, concedieri, creșterea muncii la negru și pierderi bugetare. IMM-urile nu pot suporta o povară suplimentară fără măsuri compensatorii reale”, a declarat Jianu în cadrul Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Muncii.
Întâlnirea de luni: patronatele cer înghețarea salariului minim
Reprezentanții mediului de afaceri au participat luni la o rundă de consultări cu partenerii sociali, în cadrul Comisiei de Dialog Social. Discuțiile au vizat perspectivele economice pentru anul 2026 și scenariile de indexare a salariului minim. Patronatele IMM au cerut oficial „înghețarea salariului minim” la nivelul actual, argumentând că o creștere suplimentară ar duce la dezechilibre majore în sectoarele de producție, servicii și comerț.
„Cea mai mare parte a firmelor mici și mijlocii din România funcționează la limită. În ultimele 12 luni, costurile cu salariile au crescut semnificativ, în timp ce cererea internă a scăzut. Orice nouă majorare a salariului minim ar însemna pierderi și concedieri. Solicităm Guvernului predictibilitate și o politică fiscală echilibrată”, a transmis CNIPMMR într-un comunicat.
Discuțiile continuă în Consiliul Național Tripartit
Potrivit declarațiilor lui Florin Jianu, noi negocieri sunt programate joi sau vineri în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. La întâlnire vor participa reprezentanți ai Guvernului, ai patronatelor și ai sindicatelor. După aceste dezbateri, subiectul urmează să fie înaintat către Consiliul Economic și Social (CES) pentru aviz.
Executivul are în vedere o formulă de calcul care să țină cont de inflația prognozată, de creșterea economică și de media salariilor din Uniunea Europeană. Totuși, mediul de afaceri avertizează că orice modificare trebuie să fie susținută de date reale, nu de considerente politice sau electorale.
Impactul potențial al unei creșteri asupra IMM-urilor
O creștere de 20–25% a salariului minim ar avea efecte directe asupra tuturor sectoarelor economice, în special asupra IMM-urilor din domenii cu marje reduse de profit: comerț, servicii locale, transporturi și producție ușoară. Patronii avertizează că vor fi nevoiți să transfere costurile suplimentare către consumatori, ceea ce ar duce la scumpiri în lanț.
„Orice creștere impusă administrativ a salariului minim, în lipsa unor politici compensatorii — cum ar fi reducerea contribuțiilor sociale sau scutiri fiscale temporare — va avea efecte negative în lanț. În loc să creștem nivelul de trai, riscăm să distrugem locurile de muncă existente”, a adăugat Jianu.
Reacțiile sindicatelor: „Salariul minim actual nu acoperă coșul de consum”
De cealaltă parte, organizațiile sindicale susțin că nivelul actual al salariului minim este insuficient pentru a asigura un trai decent. Potrivit Blocului Național Sindical, un salariu minim de 4.050 lei brut echivalează cu un net de aproximativ 2.500 lei, insuficient pentru a acoperi cheltuielile unei familii cu un copil.
„România are unul dintre cele mai scăzute salarii minime nete din Uniunea Europeană. O creștere moderată este absolut necesară pentru a reduce decalajele și a stimula consumul intern. Nu putem susține o economie sănătoasă pe baza salariilor de subzistență”, a declarat un reprezentant al sindicatelor în cadrul aceleiași comisii.
Contextul european și recomandările Comisiei Europene
România, ca stat membru al Uniunii Europene, este obligată să aplice Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, care prevede că statele membre trebuie să stabilească mecanisme transparente și previzibile de ajustare anuală. Conform acestei directive, salariul minim ar trebui să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu brut național.
În prezent, România se situează sub acest prag, chiar și după majorarea din 2024. Comisia Europeană recomandă guvernelor să stabilească nivelul salariului minim pe baza indicatorilor economici și a dialogului social, evitând deciziile arbitrare.
Guvernul: „Căutăm o soluție echilibrată între competitivitate și protecție socială”
Surse guvernamentale au declarat că Ministerul Muncii analizează mai multe scenarii de ajustare, de la o înghețare completă la o creștere moderată, corelată cu inflația estimată pentru 2026. Scopul declarat al Guvernului este menținerea echilibrului între protejarea angajaților cu venituri mici și evitarea pierderii competitivității economiei.
„Vom lua o decizie bazată pe date și consultare. Înțelegem presiunea asupra mediului de afaceri, dar și nevoia angajaților de a-și păstra puterea de cumpărare”, au transmis oficiali din Ministerul Muncii.
Concluzii: între presiune economică și responsabilitate socială
Dezbaterea privind salariul minim în România pentru 2026 ilustrează o dilemă majoră: cum poate fi împăcată nevoia de competitivitate economică cu cerințele sociale privind echitatea veniturilor. Patronatele IMM solicită predictibilitate și stabilitate, în timp ce sindicatele cer creșteri care să reflecte realitatea costului vieții.
Indiferent de decizia finală, una dintre lecțiile importante rămâne aceeași: dialogul social trebuie să fie autentic, bazat pe date și pe înțelegerea profundă a impactului pe termen lung al oricărei măsuri. Până la finalul anului 2025, Guvernul va trebui să anunțe varianta finală, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.